Cafenelele

Se apropie vara. Printre sarbatori religioase, cozi la supermarketuri si gratare la iarba verde (prima)vara isi face simtita prezenta. Odata cu ea, se anunta schimbari pe piata cafenelelor: mari lanturi si-au anuntat aparitia, si recunosc ca ma numar printre cei care asteapta cu nerabdare ca acest lucru sa se intample. imi place sentimentul regasirii pe care il pot incerca in orase diferite, tari diferite, intrand in cafenelele aceluiasi lant. Am siguranta ca voi primi aceeasi bautura, cu aceeasi savoare si acelasi gust, din pahare sau cani pe care le cunosc, stand pe fotolii familiare mie. in acelasi timp imi plac cafenelele cu o viata proprie, martore la mici drame ale vietii de zi cu zi. Daca ar trebui sa aleg intre o cafenea cunoscuta dintr-un centru comercial si o alta mica, necunoscuta, dar primitoare as alege-o cu siguranta pe cea de-a doua. Spatiul cafenelei trebuie sa fie unul unic, sa se diferentieze usor de alte cafenele si sa nu contina elemente usor identificabile ca marca. Personalizarea se face insa mai greu in spatiul marilor centre comerciale, unde se pierde o parte din farmecul si intimitatea care se poate crea intr-o cafenea de sine statatoare. Locul nu mai poate fi intim, nici prin eforturi de decorare cu plante si separeuri, iar calitatea serviciilor de obicei scade. Numarul mare de persoane care se perinda face imposibila stabilirea unei relatii de recunoastere si amicitie intre lucratorii cafenelei si clientii lor. Pentru ca asta ar putea fi o reteta de succes: o cafenea cu o atmosfera calda, primitoare, in care angajatii sa nu se comporte ca si cum i-ai deranja permanent din pauza. Trebuie sa reflecte pasiunea pentru cafea a tuturor celor implicati, pentru o servire de calitate. Cafeaua sa fie in fiecare zi aceeasi, proaspata si de calitate, si totusi sa fie doar un pretext pentru a te simti bine. Cafeneaua sa faca parte din viata ta, iar tu sa faci, intr-un fel, parte din viata ei si a celor pe care ii vezi acolo.