luni, 15 octombrie 2007

Amsterdam

Vă asigur că în Amsterdam cafeaua se prepară absolut normal. Că maşinile de espresso sunt aceleaşi ca peste tot, iar soiurile folosite sunt cele de bază: arabica, robusta (cunoştinţele mele se limitează la senzaţii, nu la informaţii). De asemenea vă asigur că e greu să fii în Amsterdam (mai ales în vacanţă sau în perioada sărbătorilor, cum mi s-a întâmplat) şi să deguşti în mod normal o cafea. Din start porneşti pe picior "greşit". Coffee shop-urile sunt peste tot, cu multă lume şi fum. Numai că nimeni nu bea cafea în coffee shop. Peste tot era o atmosferă superbă, cu tineri mulţi, antrenaţi în chefuri constante sau mai pe româneşte, "constant plezniţi". Noi, un grup de 6 români serioşi în viaţa de toate zilele, fumători sau nefumători, în căutare de senzaţii tari, dar cuminţi, la limita legii/moralei/etc. După ore întregi de shopping (fetele)-că nimerisem o perioadă de reduceri groaznice, cum nu o să văd în România nici când vor fi mai multe mall-uri decât cluburi- şi ore de îngheţat într-un frig cumplit în faţa magazinelor (băieţii), fiindcă nu vroiau în ruptul capului să cumpere ceva, încercând să ne demonstreze cât suntem de superificiale că ignorăm toate muzeele şi operele de artă pe care le-am fi putut vizita, aşadar după o zi luuungă, decidem să ieşim în căutarea senzaţiilor tari. Nu cele date de Cartierul Roşu, ne-am declarat în grup dezamăgiţi, ci senzaţia celeilalte atracţii a oraşului. Ne-am prins repede că trebuia să căutăm aşa-numitele coffee shops, concentrate în zona centrală, cu multă lume şi fum gros. Experienţa din coffee shop nu se poate povesti, pentru că nu era nimic extraordinar, decât poate preţul: o bere la halbă costă 6 euro, un plic cu ierburi, suficient pentru 6 persoane aproape 2 zile, 12 euro. Fără să stăm pe gânduri, am decretat iarba mai rentabilă. În rest, mese lungi de lemn, lume de toate vârstele, personal amabil (poate din educaţie, poate din cauza aromelor), veselie moderată, lipsă totală de scandaluri sau scandalagii. La ieşire grupul era împărţit în 2: cei care se declarau vizibil fericiţi, fără motiv şi cei care protestau împotriva oricărui efect sau influenţă... Dimineaţa următoare nu s-a mai dovedit aşa de prietenoasă cu noi, toţi acuzînd diverse vise. Eu acuz doar regretul că nu am putut bea o cafea "adevărată" la Amsterdam.

Niciun comentariu: